Holo și hemiparazite,


Lista materialelor didactice necesare Coordonator de Disciplină - teste pe parcursul semestrului - teme de control Pop I. Bucureşti Peterfi St.

Mult mai mult decât documente.

Ionescu Al. Mihai Gh. Mihai Costică 5 1. Introducere Organismele fotosintetizante, cunoscute sub denumirea generală de plante, formează învelişul vegetal al Terrei.

Sunteți pe pagina 1din 1 Căutați în document Nutritia heterotrofa Organismele heretorofe consuma sunbstante organice gata preparate. Ele se deosebesc prin sursa de substante organice si prin modul de folosire a hranei. Organismele heterotrofe pot fi: - saprofite; - parazite; - mixotrofe; - simbionte. Nutritia organismelor saprofite. Acestea consuma substante holo și hemiparazite aflate in descompunere din cadavrele plantelor si a animalelor.

Acest înveliş este numit fitosferă. Mulţimea plantelor care intră în alcătuirea învelişului vegetal cuprinde indivizi care aparţin categoriei sistematice numită specie. Primele organisme vegetale apărute pe Terra aveau o structură simplă, adică erau unicelulare protofite. Acestea au evoluat către plantele pluricelulare metafite care au format un tal talofite sau un corm cormofite.

  1. Romania [k6nqzj58m9nw]
  2. Она улыбалась.

  3. Трудно ожидать, чтобы в этой или другой Вселенной появились существа, хотя бы отдаленно напоминавшие .

Talul este un corp vegetativ al plantelor inferioare lipsit de rădăcină, tulpină şi frunze, iar cormul este un corp vegetativ diferenţiat în rădăcină, tulpină şi frunze în sensul holo și hemiparazite al cuvântului. La baza sistemului se pun grupele inferioare, iar următoarele grupe, cu caractere superioare, se aşează pe trepte şi ramuri superioare înfăţişând în final un arbore filogenetic.

Arborele filogenetic ne permite să formulăm o idee de ansamblu asupra evoluţiei plantelor. Conţinutul Holo și hemiparazite vegetale Sistematicii este împărţit în două părţi: o parte care tratează plantele inferioare cu tal — numite talofite şi o parte care se referă la plantele evoluate cu corm — numite cormofite.

Nutritia heterotrofa

Plantele erau împărţite în două categorii: folositoare şi dăunătoare. Mult mai târziu, când experienţa şi cunoştinţele s-au acumulat, Teofrast î. Criteriul folosit se referă atât la utilitatea plantelor cât şi la însuşirile lor morfologice. Mult mai târziu clasificarea plantelor capătă o tentă ştiinţifică.

În C. Lineé clasifică plantele folosind criteriile legate de organele sexuale.

Este un sistem la care holo și hemiparazite renunţat. Contribuţia cea mai importantă a lui Lineé a fost elaborarea nomenclaturii binare, adică numirea plantelor prin nume de gen şi specie. De exemplu Ectocarpus siliculosus algă brună cu organe asemănătoare unor fructe de la Brassicaceae numite silicve: ectocarpium — fruct, iar siliculosum — silicvă.

Primele clasificări care ţin cont de legăturile de înrudire dintre plante au fost elaborate holo și hemiparazite târziu de o serie de botanişti printre care amintim pe De Candolle, Adanson ş.

În ultimul timp sisteme filogenetice importante au elaborat Al. Braun, A. Engler ş. Sistemele filogenetice de clasificare se modifică şi se perfecţionează mereu în conformitate cu noile descoperiri din domeniul ştiinţelor biologice.

În natură specia este reprezentată prin indivizi care alcătuiesc populaţii, asemănându-se mai mult sau mai puţin între ei prin însuşiri morfologice, anatomice, fiziologice, biochimice, ecologice etc. Conform nomenclaturii binare fiecare specie este numită în limba latină prin două cuvinte.

Primul termen are o semnificaţie largă şi reprezintă genul, iar al tongue papilloma pathology outlines are înţeles restrâns şi corespunde speciei. Holo și hemiparazite exemplu salata mărilor este numită Ulva lactuca.

Specia este un taxon obiectiv.

Taxonomie Vegetală-curs-Lector Dr. M. Costică & Lector Dr. C. Mânzu

Ceilalţi taxoni folosiţi în sistemul de clasificare sunt subiectivi şi sunt din ce în ce mai cuprinzători în funcţie de treapta pe care se află. Taxonii mai mari decât specia sunt: familia, ordinul, clasa, diviziunea încrengătură, filumregnul, domeniul. În cadrul speciei sunt separate şi alte unităţi mai mici cum ar fi subspecia şi varietatea. În acest curs sub denumirea de plante inferioare sunt reunite convenţional următoare grupe de organisme autotrofe: cianofitele, euglenofitele, crisofitele xantoficeele, 6 bacilarioficeelefeofitele, rodofitele, şi briofitele.

holo și hemiparazite

Bangiophycidae Scls. Florideophycidae Clasa. Asemenea celule nu prezintă membrană nucleară, însă prezintă câte o catenă lungă de ADN. În plus, pot conţine fragmente scurte de ADN numite plasmide, precum şi ribozomi ca şi o serie de membrane prezente în cele mai multe celule bacteriene.

În schimb, lipsesc organite delimitate de membrane ca plastidemitocondrii, aparat Golgi, reticul endoplasmatic. La unii reprezentanţi consecințele teniei taurului regnului Monera celulele pot să apară holo și hemiparazite matrix geletinos sub formă de cenobii, cu diferite forme sau cu aspect de catene ori filamente, însă fiecare celulă este complet independentă conexiunile protoplasmatice între celule sunt absente la toate speciile.

Unele specii sunt mobile capabile de deplasare independentăde obicei cu ajutorul flagelilor care propulsează sau imping celula în apă. Câteva specii filamnetoase prezintă o locomoţie prin alunecare, când filamentele alunecă spre înapoi şi spre în faţă independent sau unul împotriva altuia, însă cele mai multe specii nu sunt mobile. Nutriţia se realizează prin absorbţia hranei în soluţie prin peretele celular.

Puţine bacterii adevărate, precum bacteriile albastre —verzi şi proclorobacteriile sunt capabile de fotosinteză adică sunt capabile să convertească dioxidul de carbon în compuşi organici cu ajutorul energiei obţinute prin absorbţia luminii. Unele bacterii sunt chemoautotrofe adică sunt capabile să holo și hemiparazite energia obţinută prin oxidarea unor compuşi ai fierului, sulfului sau holo și hemiparazite.

Înmulţirea este predominant asexuată, prin fisiune — o formă de diviziune celulară care nu holo și hemiparazite mitoza - deoareace nu există nuclei tipici şi alte organite.

holo și hemiparazite

Recombinarea genetică este facilitată de existenţa pililor care formează conexiuni între celule 2. Ele au colonizat pământul încă de acum peste 3 miliarde de ani şi au generat oxigenul atmosferic. În cursul timpului acest grup de organisme a căpătat o mare răspândire, întâlnindu-se astăzi în holo și hemiparazite toate mediile de viaţă. Prezenţa clorofilei şi a ficobilinelor apropie foarte mult cianofitele de alge.

Dalex - Hola Remix ft. Lenny Tavárez, Chencho Corleone, Juhn "El All Star" (Video Lírico Oficial)

Totuşi cianofitele sunt procariote caracterizate de lipsa unui nucleu adevărat, a cromatoforilor şi holo și hemiparazite reproducerii sexuate, ceea ce le situează în apropierea bacteriilor, sugerând legături filogenetice strânse între aceste două grupe de procariote.

Teoria endosimbiotică, sprijinită de multe dovezi citologice, afirmă originea cloroplastelor din celulele eucariote în algele albastre — verzi.

Structura celulară şi proprietăţile funcţionale holo și hemiparazite și hemiparazite mai apropiate de bacterii decât de eucariote, dar denumirea de Cyanophyta este în acord cu Codul Internaţional de Nomenclatură Botanică acest grup de organisme fiind cunoscut şi sub numele de Cyanobacteria.

Cromatoforii plantelor inferioare reprezentă un stadiu în evoluţia cloroplastului de la cormofite. Obuch din M.

Încărcat de

Gorlenko Cianofitele au următoarele caractere specifice: au la exteriorul peretelui celular un înveliş mucilaginos numit teacă serveşte la protecţie şi mişcarescufie sau capsulă; peretele celular este străbătut de pori şi-i alcătuit din patru straturi L 1, L2 -conţine mureină, un component de bază al peretelui celular al bacteriilor-L3, L4 Fig.

Se înmulţesc prin diviziune.

holo și hemiparazite

Dacă după diviziune celulele nu se desprind, apar cenobii mucozitare cu diferite forme. Hindak Fig.