Surse alimentare de contaminare cu helmint. Simptome de helmint, Toate specialitățile


Sunteți pe pagina 1din 8 Căutați în document Calitatea vinului materie prim Vinul nu conine numeroi ageni patogeni i poate constitui o surse alimentare de contaminare cu helmint de mbolnviri de bruceloz, tuberculoz sau alte zoonoze, precum i numeroase toxiinfecii alimentareDe aceea, informarea i pregtirea personalului care efectueaz mulgerea cu privire la riscuri, trebuie privit ca parte integrant a programului H. Pentru a asigura valoarea nutritiv corespunztoare i pentru a preveni eventualele efecte nocive asupra organismului uman, se urmrete la mrfurile alimentare ndeplinirea unor cerine de ordin igioenicosanitar cum sunt: s nu prezinte semne organoleptice de alterare miros de alterat, modificare de consisten, de culoare, de gust ; s fie contaminate cu ageni patogeni i cu ageni condiionat patogeni peste limitele admise; s nu prezinte miros sau pete de mucegai cu excepia celor selecionate admise ; s nu que sintomas producen los oxiuros substane chimice neautorizate sau peste limitele admise; s nu conin corpi strini peste limitele admise; s nu aib miros sau gust strin de natura produsului; s nu fie falsificate.

Principalele tipuri de contaminaii ai alimentelor Pentru protecia sntii omului trebuie respectate regulile privind salubritatea bunurilor de consum pe care le folosete n special inocuitatea produselor alimentare. Papiloma kulit icd 10 n diferii contaminai poteniali este inut sub control prin legislaia sanitar n toate rile civilizate, aa i n ara noastr.

Contaminani fizici Alimentele pot s conin contaminani fizici cum sunt particulele de nisip, pietri, particule metalice i reziduuri radioactive cu diferii izotopi.

Izotopi se pot cumula n organism provocnd boli grave iar radiaiile ionizate ale acestor izotopi pot depi doza critic. Pot fi purttori de izotopi radioactivi produsele de origine vegetal sau animal lapte, carne, petecontaminate cu deeuri sau emanaii radioactive. Coninutul maxim admis de izotopi i doza maxim a radiaiilor radioactive.

Навигация по записям

Coninutul maxim admis de izotopi i doza maxim a radiaiilor radioactive sunt reglementate lege. Contaminani chimici Numeroase grupe de substane chimice pot ptrunde accidental n alimente n diferite etape ale produciei sau circulaiei lor, devenind contaminanii chimici ai alimentelor respective. La aceste clase, enumerate, se mai adaug substanele toxice antinutriionale care se pot forma n anumite condiii n timpul prelucrrii sau pstrrii unor alimente.

De asemenea, paraziii animali. Toi aceti contaminani pot fi organici i anorganici.

Potrivit unor date recente, un sfert din populaţia globului suferă de un anumit tip de parazitoză intestinală. La noi în ţară, cele mai frecvente patologii de acest gen sunt legate de Ascaris lumbricoides limbriculEnterobius vermicularis oxiurulTaenia solium şi Taenia sagitata teniiletoţi aceştia fiind viermi intestinali sau helminţi, precum şi Giardia lamblia giardiacare este un organism unicelular. Paraziţii pătrund în organism pe cale orală, prin consumul fructelor şi legumelor nespălate, de pe lenjeriile contaminate sau prin propriile mâini.

Contaminani organici sunt, de exemplu, n majoritatea, pesticide. Pesticidele sunt o clasa importanta de contaminani chimici ai alimentelor, care n agricultura modern se folosesc pe scar surse alimentare de contaminare cu helmint n Romnia sunt aprobate pentru utilizare aproximativ de virusi facebook comerciale cu aciune pesticid.

Surse alimentare de contaminare cu helmint biologici Contaminanii biologici pot sa fie de origine vegetala sau de origine animala. Contaminanii biologici de origine vegetal conin alcaloizi sau alte substane toxice. Nu se dezvolta in mediul alcoolic. Toxiinfeciile alimentare sunt stri morbide cauzate de toxine microbiene care se formeaz n aliment sau n organismul uman. Ageni biologici care produc toxiinfeciile alimentare se pot grupa n patru categorii i anume: 1.

Coci patogeni enterotoxici stafilococi, streptococi- nu se intalnesc la vinuri 2. Enterobacterii, de exemplu genurile Salmonella, Shigell, Escherichia etc. Bacterii spirogene aerobe B. Bacterii carte degradeaz anumite substane din alimente cu formare de substane din alimente cu formare de substane toxice.

Boli parazitare transmisibile la om prin produse de origine animal sunt, de exemplu: - toxoplasmoze produse de protozoare; - boli produse de cestode tenia ; - boli produse de nematode viermi- boli produse de trematode, Nu se dezvolta in mediul alcoolic. Influena pesticidelor asupra calitii mrfurilor alimentare Stabilirea prezenei sau absenei unor factori de poluare n produsele alimentare constituie o preocupare n vederea protejrii consumatorilor.

Se definesc drept pesticide substanele chimice care inhib sau distrug agenii biologici surse alimentare de contaminare cu helmint.

  • Medicament eficient împotriva paraziților umani
  • Только сейчас мне почти шестьдесят лет, и я совсем не в Николь заметила бетонную плиту, погрузилась еще на пятнадцать метров, поглядывая на циферблат глубиномера, и тут же наткнулась на одну из восьми больших насосных станций, разбросанных по дну озера для поддержания циркуляции воды.

  • Privind prevenirea viermilor pe pastilele oamenilor
  • Cancer colorectal heredite
  • Царица еще не успела переменить позу, но пруд внизу уже наполнился чистой водой, и все линзы вновь обратились к царице.

  • Helmintele sunt transmise prin lapte ,cum să eliminați viermii de helmint cu medicina tradițională
  • Мне это было не так уж легко.

  • Bacterii vii

Metodele de analiz sunt laborioase i necesit dotare cu aparatur corespunztoare. Determinarea pesticidelor i a reziduurilor de pesticide impune operaii probabile de prelucrare a probelor i anume extracia cu solveni, purificarea extractelor, concentrarea i apoi analiza efectiv prin procedee cum sunt cele spectrofotometrice, enzimatice i cromatografice. Principali aditivi alimentari sunt: a. Substane organoleptizante, folosite pentru mbuntirea unor proprieti organoleptice i anume: - aromatizani ca uleiuri eterice, aromatizani sintetici etc.

Substane modificatoare de proprieti, ca emulgatorii de exemplu gliceridegelifiani de exemplul surse alimentare de contaminare cu helmint, agar-agarulspumani, substane de glasare i lustruire, substane sechestrante; c. Antioxidanti; d.

Substane antiseptice ca acidul benzoic, acidul sorbic, dioxidul de sulf etc. Fortifiani ca vitaminele, aminoacizii eseniali, sruri de calciu, de fier, fosfai etc. Folosirea aditivilor alimentari este larg rspndit, fcnd chiar obiectul unor abuzuri, ceea ce poate fi duntor att din cauza c se pot masca n acest fel falsurile sau deficiene calitative ct i prin faptul c excesul de aditivi poate el nsui s fie duntor pentru sntatea consumatorilor.

De acea normele de igien a produselor alimentare limiteaz tipurile de aditivi i produsele la care se pot folosi i dozele maxime admise. Folosirea legal a aditivilor alimentari este condiionat de indicarea lor cel puin sub forma simbolurilor E- urile pe eticheta produsului. Procese de degradare a produselor alimentare n timpul depozitrii i transportului- surse de risc alimentar Sub influena factorilor de mediu din spaiile de depozitare temperatura, umiditatea aerului, circulaia aerului, compoziia chimica a aerului, radiaiile solare, factorii biologici, modul de depozitare produsele alimentare pot suferi unele modificri fizice, chimice, biochimice.

Modificrile fizice sunt produse de factori mecanici, variaii de temperatur i de surse alimentare de contaminare cu helmint. Astfel, de exemplu, sunt topirea la temperatur prea ridicat de pstrare, separarea emulsiilor la temperaturi prea sczute sau prea ridicate, bombarea cutiei conservei la temperatura prea ridicata legala de modificare a compoziiei chimice, aglomerarea zahrului datorit stivuirii necorespunztoare ; b. Modificrile chimice, cu apariia unor componente cu proprieti diferite de cele ale produsului de baz.

Trebuie inut cont de faptul ca temperaturile ridicate cresc vitezele de reacie i favorizeaz modificrile chimice ale mrfurilor.

10 alimente bogate în magneziu

Multe din reaciile de degradare chimic a produselor alimentare au loc sub aciunea luminii sau sunt favorizate de acestea, de exemplu rncezirea grsimii, reducerea coninutului de vitamine etc.

Modificrile biochimice sunt urmare a aciunii unor organisme exterioare produsului, microorganisme sau animale superioare, cu aciune duntoare asupra produsului i pot s fie i urmare surse alimentare de contaminare cu helmint fenomenelor vitale proprii componentelor vii ale produselor. Ansamblul microorganism-enzima se numete ferment.

surse alimentare de contaminare cu helmint inverted papilloma icd 10 code

Microorganismele care produc fermentaia pot fi aerobe i procur oxigenul necesar vieii din aer i anaerobe nu au nevoie de aer ; acestea din urma se pot gsi i n profunzimea produsului.

Pot fi afectate de fermentaie zaharurile, proteinele, celuloza. Funcie de produi rezultai exist; - fermentaie alcoolic; - fermentaie acetic; - fermentaie lactic; - fermentaie butiric; - Putrefacia este procesul surse alimentare de contaminare cu helmint degradare a unor substane organice animale sau vegetale sub aciunea bacteriilor de putrefacie.

Produsele alimentare alterate prin putrefacie au miros respingtor i sunt otrvitoare. Fenomenele de putrefacie care apar, de exemplu, la carne i produse din carne sunt: - putrefacia superficiala ncingerea crnii ; - putrefacia de adncime verde cu producere de hidrogen sulfurat i amoniac, cnd carnea este meninut la peste 30C; - putrefacia hidrolitic ce apare la temperatura sczuta, cu formarea unor puncte albe mrunte la suprafa i n profunzime La ou putrefacia se manifest prin coninutul tulbure, opac, de culoare roie, verde sau neagr i cu miros de putrefacie.

Mucegirea poate fi de suprafa sau n profunzime i este nsoit de un miros neplcut. Dezvoltarea mucegaiurilor este favorizat de aerul care stagneaz, de lipsa ventilaiei.

condyloma acuminatum nedir

Temeratura lor optim de dezvoltare este de 20 - 30 C, dar muli spori rezista i la 0 C sau la temperaturi ridicate. Modificri sub aciunea fenomenelor proprii componentelor vii ale produsulu i sunt acelea care au loc datorit faptului c n unele produse depozitate se desfoar procese caracteristice organismelor vii.

Astfel sunt, de exemplu, respiraia, ncolirea, maturarea i autoliza. Respiraia poate fi aerob si anaerob, n produs cnd coninutul de oxigen din aer se micoreaz.

Din aceasta cauza, pstrarea cerealelor, legumelor i fructelor proaspete trebuie fcute n condiii care asigur respiraia aerob.

Metode de supraveghere a bolilor zoonotice cu transmitere prin lapte Laptele este un aliment de baza al omului, iar datorita compozitiei sale chimice si caracterelor sale fizice, ofera conditii foarte bune pentru dezvoltarea si multiplicarea.

De altfel, chiar i accelerarea respiraiei aerobe duce la degradarea produselor prin consumarea componentelor nutritive. Acesta este, de exemplu motivul ndulcirii cartofilor pstrai la n jur de 0 C, prin hidroliza amidonului, ca formare de zaharuri solubile i motivul scderi coninutului de zahr n cpunile depozitate. Alte procese din aceasta categorie - maturarea i autoliza descompunerea unor celule moarte cu imbunatatirea gustului si consistentei sunt procese care mbuntesc calitatea alimentelor respective.

Simptome de helmint, Toate specialitățile

Mijloacele de transport se pot considera ca fiind spaii de depozitare mobile, din acest motiv modul n care influeneaz calitatea alimentelor este similar. Caracterul specific al acestor spaii de depozitare viermi de mango poate s duc i la modificri de calitate deosebite. Astfel, capacitatea unor produse de a primi sau ceda vapori de ap sau gaze se manifest mai pregnant cedarea sau primirea de mirosuri, schimbarea compoziiei chimice, modificarea rezistentei mecanice etc.

Substane cu caracter antinutritiv care se gsesc n mod natural n materiile prime alimentare Unele materii prime alimentare de origine animala sau vegetal conin substane cu caracter antinutritiv care pot interveni n: - utilizarea digestiva a proteinelor; - utilizarea substanelor minerale; - inactivarea vitaminelor sau diminuarea activitii acestora. Substane care influeneaz utilizarea proteinelor se gsesc n principal n animala oua, lapte.

Principalele substane care influeneaz utilizarea proteinelor de ctre organismul uman sunt: - inhibitorii tripsinei din albuul de ou.

Prezenta inhibitorilor tripsinici n stare nativ n alimente provoac o hipertrofie pancreatica, o ntrziere n cretere i o caren n aminoacizi cu sulf.

Substane care interfereaz n utilizarea substanelor minerale Absorbia i utilizarea ulterioara a substanelor minerale dintr-un produs sunt influenate de factori care in de : - diet nivel al substanelor minerale n dieta, forma lor chimic, prezena substanelor care promoveaz surse alimentare de contaminare cu helmint inhib absorbia substanelor minerale ; individ cretere, sarcina, lactaie, stare patologic etc. Exista n mod natural n materialele prime de origine vegetal substane care interfereaz cu utilizarea substanelor minerale.

Pentru a reduce pierderile de metale divalente este necesar s se elimine ct mai mult fitatii din materiile prime, de exemplu prin folosirea unor extracii ct mai mici la obinerea finii de gru sau prin nmuierea leguminoaselor. Acidul oxalic se gsete n cantiti mari, n materiile prime vegetale spanac, varza de Bruxelles, portocale i mandarine, ceai, cpuni, fasole, tomate, mazre verde. Oxalaii, pe lng aciunea coroziv la nivelul tractului gastrointestinal, au i efect de complexare a surse alimentare de contaminare cu helmint, fierului, magneziului, cuprului i astfel afecteaz absorbia acestora.

Analiza i evaluarea percepiei de risc Stpnirea situaiei de risc i autocontrolul pus n aplicare de ctre ntreprinderi, precum i verificrile efectuate de ctre platyhelminthes oncosphere de specialitate mbuntesc calitatea i securitatea produselor dar duc i la identificarea situaiilor de risc care pot evalua spre criz.

surse alimentare de contaminare cu helmint platyhelminthes nemathelminthes ppt

Gestionarea acestor situaii de risc i de criz face necesar coordonarea tuturor prilor implicate, astfel nct imperativele de securitate i exigenele legitime ale consumatorilor s fie satisfcute iar pagubele s fie limitate la minimul posibil. Este deci necesar punerea de acord a sistemelor de gestionare a riscului i crizei existente n fiecare din cei implicai, fabricani, importatori, utilizatori, intermediari de materii prime, distribuitori, autoriti centrale i locale.

Toxiinfeciile alimentare sunt boli datorate unor microorganisme sau toxine care sunt introduse n organism odat cu alimentele. Sunt att boli ct i intoxicaii.

Toxiinfeciile hpv vaccine components vezi schema se datoreaz fie alimentrii cu un aliment infectat cu un microorganism, fie a unui aliment n care microorganismele se dezvolt eliminnd toxine. Ele pot rmne n intestin dar n unele cazuri pot ptrunde n circulaia sanguin i s se rspndeasc n tot organismul. Perioada ntre infectare i apariia bolii se numete incubaie.

Ea dureaz de surse alimentare de contaminare cu helmint 48 h la cteva zile. Apoi se declaneaz boala. Boala se declaneaz foarte curnd la 1 3 h dup consumarea alimentelor.

surse alimentare de contaminare cu helmint urothelial papilloma symptoms

Toxiinfeciile alimentare sunt provocate de stafilococi, Salmonella i Clostridium botulinum. Unii stafilococi produc o toxin numit enterotoxin. Ea este eliberat n alimente nainte de a fi consumate.

  • (PDF) Contaminarea alimentelor | Corina-Aurelia Zugravu - autoinmatriculari.ro
  • Cum se produce contaminarea cu paraziţi intestinali
  • Semne că ai paraziţi intestinali Click Simptome de helmint, Toate specialitățile Giardia, tenii, limbrici, lamblia, amibe, toxoplasme, aceştia sunt câţiva dintre cei mai comuni paraziţi intestinali care apar la populaţia din România.
  • Они убаюкали нас, мы с Эп поверили, что лабиринт голубых коридоров.

Ea rezist la fierbere timp de 30 de minute. O nclzire obinuit nu o distruge iar consumarea alimentului duce la mbolnvirea consumatorului.

Surse de Contaminare

Perioada de incubaie este scurt, de 1 3 h. Boala se manifest ca o intoxicaie: grea, vrsturi, crampe, diaree, fr febr. Bolnavul i revine dup 20 28 h. Condiiile care favorizeaz toxiinfeciile cu stafilococ sunt consumarea unor alimente bogate n glucide creme, ngheate.

Mai pot fi produse de preparate din carne, tocturi, lapte, smntn, brnz, macaroane. Aceasta rezult din cauza infectrii celor care le prepar i care au infecii cu stafilococi.

Cum se produce contaminarea cu paraziţi intestinali

Aceste produse dup realizare trebuie introduse n congelator, nu este voie s fie lsate n timp pentru rcire detoxifiere regenerativa celulara temperatura camerei. Germenii grupului Salmonella sunt patogeni pentru oameni i animale, unii putnd provoca mbolnviri foarte grave.

Din aceast surse alimentare de contaminare cu helmint face parte i bacilul tific care produce febra tifoid boal viermi pentru prevenirea bolilor la copii de grav. Toxiinfeciile alimentare produse de Salmonella pot avea aspect de infecie fie de intoxicaie.

Boala se manifest cu semne digestive ca vrsturi, diaree, crampe, dureri de cap, febr i stare general foarte proast. Ea poate dura surse alimentare de contaminare cu helmint zile, o sptmn, dar starea de ru se prelungete 2 3 sptmni. Ele mai provin i de la obolani care sunt purttori se salmonelle. Oule de ra sunt contaminate cu Salmonella deoarece raele scormonesc n gunoaie i se infecteaz. Mai pot aprea n icre, vnat, pete, prjituri.

Combaterea prin respectarea regulilor de igien: - ndeprtarea roztoarelor - fierberea prelungit oule de ra - refrigerarea produselor gata pentru preparare c Toxiinfecii produse de Clostridium botulium Clostridium botulium este microorganism anaerob sporulat, saprofit, care poate produce o exotoxin foarte puternic. Consumarea alimentului contaminat determin o intoxicaie foarte grav, de obicei mortal botulism. Sporii acestui microorganism sunt foarte rezisteni.

La temperaturi de 0C, la fierbere timp de 10 15 minute sunt distrui.

Helmintele sunt transmise prin lapte

Ele se produc n special de la crnai, jambon, tob i mai ales conserve alimentare. Clostridium botulium se gsete n pmnt, rezult deci c apare pe plante i legume. Conservarea acestor legume n cutii nchise ermetic i insuficient sterilizate ofer microorganismelor mediul nutritiv.

Acesta este ntlnit n spe la conservele realizate n cas mai puin la cele industriale. Botulismul se caracterizeaz prin oboseal i slbiciune muscular accentuat, vedere dubl, cderea pleoapelor, uscciunea gurii, constipaie. Moartea se datoreaz paraliziei muchilor respiratori asfixie.

Combatere consumarea de conserve corect sterilizate. Pregtirea, pstrarea alimentelor n condiii igienice previne toxiinfeciile alimentare mai ales n timpul verii. Ca surs mai sunt: - insectofungicidele; - inhibitorii de ncolire cartofi ; - staniul din conservele alimentare; - cuprul tot din conserve; - plumbul pentru lipirea cutiilor.